Un moment etalat d perfectiune...
Posed parti, jumatati... niciodata un intreg.


In somn sunt vie, in viata exist, doar in mine traiesc.

Traiesc cu tine, visez la viata, exist un moment, ma pierd mereu.

Am gasit echilibru... si .. asta inseamna acceptarea haosului cotidian.

Renunt la logica pt k viata este o perpetua .....mare... neintelegere.

Undeva, in lume, o absenta totala sau... o prezenta mult prea puternica...ma domina sa fiu...

libera.

Sunt eu .... sau nu.....poate tu. Un mare rateu printre soapte... o mimica intrepatrunsa de sentimente... Ezitare totala. Frica de tine?... sau de mine?
F trist sa fugi d sentimente, dar eu nu ma pot opri din mers.

No comments: